Dora 's WonderNotLand

Wondering about life.

For Those About to Rock We Salute You

on May 29, 2012

Sleep my friend and you will see
That dream is my reality
They keep me locked up in this cage
Can’t they see it’s why my brain says rage

Se povestește că fredonam melodia asta obsesiv. În plimbări lungi pe faleză, în orașu-mi natal, Galați. Împreună cu Dosica, câinele meu de imediat 16 ani, Alexandra, prietena mea cea mai bună, și Fox, un ciobănesc scoțian collie de o frumusețe nemaiîntâlnită. Eram doi copii și doi câini, fericiți și zgomotoși, și-o țineam pe-a noastră: hai cu rocku. Nu eram tocmai roackerițe tipice, mergeam în birtul cu muzici grele din oraș, eu aveam tricou roz și rucsac albastru în formă de iepuraș, iar Alexandra pantaloni largi și bluzițe colorate. Ne comandam apă minerală la jumătate, în sticlă de sticlă, că nu știu cum altfel s-o descriu, rupeam eticheta, ca să creadă metaliștii că bem vodcă. Să fim cul. Să părem fioroase. Ceea ce era foarte departe de adevăr. Nu înțelegeam noi prea bine cu ce se mănâncă muzica asta, dar era revoltă, era nerv, era sânge în fierbere. Și din astea aveam destule.

Mergeam cu cortul, cu gașca noastră de nebuni, unde vedeam cu ochii. Ascultam muzică supărată, seara beam la foc și băieții cântau la chitară. A doua zi ne vopseam cu negru pe față, luam topoare și cuțite, și mergeam în sat să mâncăm înghețată. Aveam o imagine de menținut. Ne uneau vârsta, inconștiența și teribilismul.

Ne cocoțam pe motoare, în spatele prietenilor mai în vârstă, care ne duceau o tură. Că eram rele și voiam să simțim vântul, să vedem cerul și să respirăm ploaia.

Nu ratam niciun concert sau festival. Trupe mai mult sau mai puțin obscure, important era să fim uniți, să râdem în jurul unei sticle și să ne rezemăm unul pe visele celuilalt. Eu cu precădere mă încâlceam în bătăi, separam roackeri supărați, împăcam copii sălbatici.

Cădeam de pe munți, ne înecam în valuri, dar ridicam capul la suprafață. Muzica era amuleta care ne ținea uniți, scuturam pletele într-un dans ritualic și fumam din pipa păcii. Nici măcar cerul nu ne era limita.

Timpul a mai trecut și fiecare și-a străbătut drumul. Unii au rămas pe motoare, alții mângâie și acum chitările, alții poartă în continuare uniforma libertății: pantaloni negri și-un tricou c-o formație, o geacă de piele desupra. Alții au zburat liniștit și-au uitat să se întoarcă înapoi pe pământ. De ei mi-e dor în fiecare zi, dar nu vreau să le întrerup freamătul.

De multe ori am uitat ce înseamnă muzica rock pentru mine. Sau atmosfera de festival. Sau un motor care toarce liniștit. Sau un grup care nu trebuie să vorbească, doar să asculte.

Week-end-ul ăsta am fost la motoare. Nu mi-a trebuit mult: un prieten, un rucsac și-un cort. Bine, și-o ploaie torențială, și-o mâncare proastă, și-o bere scumpă, fără gust. Și apă în cort. Dar sunt sigură că zâmbetul tâmp și privirea bleagă de lumea e-a mea nu le-am mai avut de multă vreme până-n week-end-ul ăsta. Bucuria de a fi pe acorduri nervoase. Atitudinea. Și mi-am amintit că rockul e o stare, o nirvana. Că-ți permite să levitezi.

Am un prieten, postul ăsta e pentru el: mi-e dor de tine în fiecare zi.

Hai noRock și chef de Rock!

 

Advertisements

3 responses to “For Those About to Rock We Salute You

  1. Torden says:

    Imi era dor sa citesc ceva scris de tine
    Hug 🙂

  2. Iulia Kelt says:

    Mi-a mers la suflet 🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: